Hai sa vorbim despre Facebook. Nu cred ca am abordat vreodata tema asta, sau daca am facut`o, a fost doar in treacat.
Sa analizam faptul cum vietile noastre sunt monitorizate si analizate zilnic. Ca o precizare, in articolul acesta ma critic si pe mine insami. Chiar si eu sunt fana Facebook si imi accesez foarte des profilul. Stiu ca nu e bine, dar planuiesc sa o las mai moale pe viitor.
Sa luam cateva situatii. Iesi in oras cu fetele. Daca nu faceti poze, ati iesit degeaba. Si daca nu puneti pozele pe Fb, e si mai grav. Nu trebuie sa stie cei 2000 de prieteni ai tai (chiar ii stii pe toti?) unde ai fost, cu cine, ce ati consumat, etc? Plus ca acum e aplicatia aia pentru mobil care te situeaza intr`un loc anume: “X is with Y at Mama dracu`”. Alta situatie: iti faci un iubit. Imediat trebuie sa pui acolo “ In a relationship with..” si gata, esti smecher. Trist e ca atunci cand ceva merge prost, majoritatea sunt mai interesati de a`si schimba statusul, decat sa incerce sa gaseasca o solutie pentru ce nu e in regula.
Toata lumea e desteapta acum, se intrec cu totii sa isi puna statusuri in engleza, desi multi nu stiu foarte bine limba romana, plus descrieri filosofice la poze. Au rasarit tot felul de dive, care isi calculeaza celebritatea in functie de numarul de like`uri si comentarii pe care le primesc de la indivizi dubiosi, care se gandesc la tot felul de lucruri perverse numai cand privesc fotografiile pe care le posteaza, purtand haine sumare.
Aaa..si se plang ca “barbatii sunt superficiali si tin prea mult la aspectul fizic”. Pai logic, printeso, din moment ce tu iti pui poze in care stai cu curu`la aparat sau cu tatele in fata..vrei sa se gandeasca la inteligenta ta sclipitoare? Imi pare rau, aia nu se vede in poze. Sau intai trebuie sa ii arati o tata, ca sa ii captezi interesul si de`abia apoi o sa ii arati ce fata desteapta esti tu?
Chestia asta cu superficialitatea nu e numai pe Facebook, pe orice site de socializare e la fel. Cu totii sunt studenti sau locuiesc in Bucuresti, de preferat. Practica multe sporturi, citesc la fel de mult si lista cu penibilitati poate continua.
Recunosc, pe profilul meu am postat fotografii de la mare, in care nu am cum sa stau cu zece randuri de haine pe mine. Dar inclin sa cred ca stiu suficient de multa engleza ca sa inteleg statusurile pe care le pun sau melodiile pe care le postez. Nu folosesc Photoshop si nici nu am cateva mii de friends. Asta in apararea mea, ca sa nu fiu acuzata ca sunt ipocrita. Si da, am grija ce postez. Pana la urma, Facebook e un site public si oricine il poate accesa. Nu cred ca divele nascute aici s`au gandit vreodata ca parintii, un profesor sau un alt adult le pot accesa profilul si le vor admira sanii, in toata splendoarea lor..
Totusi..pana cand lumea se va trezi la realitate si va renunta la masca superficialitatii, eu am pe seama cui sa ma distrez. Vedeti? E si o parte buna in tot circul asta.
D’oh . Si eu nu stiam cum sa fac sa imi apara si mie pe profil chestia cu X si Y … ma depaseste :/
@Sorin: inseamna ca esti degeaba
)
Sunt trist . O sa pun poze cu lame de ras pe FB
super articolul
)
subscriu.
True!
) Nu ai FB,nu existi 
Toate ca toate dar să nu dăm petreceri pe facebook și să ne ajungă la ușă 1500 de persoane
))
@creve: esti 100% sigur ca cineva nu a facut`o deja? lumea`i mare
))
Păi tocmai
) O tipă a dat invitație la toată lumea din greșeală 
) A apărut și la știri cu gafa ei 
)
@creve: nu stiam
) eu am vrut sa sune ca o gluma. deci chiar exista oameni d`astia 
)
Pingback: Despre politică şi nu numai « Gebelezis