Stay with me and hold me close.

Nu il mai vazusem de mult timp si aveam fluturasi in stomac stiind ca in curand ma va strange in brate. Dar in ziua aia toate au mers aiurea si am sfarsit certandu`ne fara sa stim macar de la ce a pornit totul.

Simteam ca totul se distruge, ca toate eforturile mele au fost inutile si ca inima imi moare treptat.. Nici macar nu l`am lasat sa ma atinga, ii evitam privirea. Nu pentru ca mi`ar fi fost greu sa ii vorbesc privindu`l in ochi, ci pentru ca ma speria ceea ce as fi putut citi acolo.

Si am facut greseala sa pun capat la tot ceea ce traisem pana atunci. Deja mi se instalase un gol imens, indefinit in piept. Statea langa mine, cu privirea in pamant, fara sa scoata un cuvant. As fi dat orice sa stiu la ce anume se gandea. Si am realizat ca eu nu pot continua fara el. Ar fi insemnat sa renunt la singurul motiv care imi dadea putere sa resist problemelor care nu incetau sa apara.

Si l`am imbratisat. Cat am putut eu de grijuliu. Ca o mama care isi strange la piept copilul. In clipa aceea am simtit ca isi recapata speranta. Cand m`a privit in ochi am stiut cu certitudine ca locul meu e acolo, langa el.

Apoi l`am sarutat. Tandru. Am incercat sa exprim tot ce simteam eu, in speranta ca isi va da seama ca regret si ca il vreau langa mine. Lacrimile isi cereau dreptul de a curge si sincer..nu mai stiu daca am plans. Pentru ca atunci nu mai conta nimic, in afara de faptul ca eram in bratele lui si el imi soptea cat de mult ma iubeste si ca nu vrea sa ma piarda niciodata..

Cuvinte. (Chiar daca..)

Am primit un fel de leapsa de la Ada. A trebuit sa aleg o melodie din cele zece pe care ea le`a propus si sa dezvolt o povestioara.

Am ales “Chiar daca” a lui Florin Chilian:

Asadar..iata ce mi`a iesit:

Ela descuie usa, intra in apartament si isi arunca neglijent geanta si haina in cuier. Toata ziua s`a simtit asa..incordata. De fapt nu incordata, ci cu capul in nori. Avea un mare gol in stomac si nu isi explica de ce..

“- Ce e cu mine? Chiar trebuie sa imi mearga toate prost astazi?”

Ia telefonul in mana, cu intentia sa isi sune cea mai buna prietena sa iasa la o cafea si atunci vede data pe ecran: 7 iulie. Asta explica totul. De fapt..ii lipsea el. Ii era dor, atat de dor, incat nu reusea sa se concentreze la nimic. Astazi era ziua lor..

Porneste radioul, tacerea din apartament o apasa.. Isi aprinde o tigara si isi pune ceva de baut. Are nevoie de asa ceva. Se aud acordurile melodiei pe care o stia atat de bine, incat fiecare cuvant o durea “Chiar daca..”, Florin Chilian.

“Ce mult te`a iubit..Cat te`a iubit de mult.”

La dracu`..de ce a trebuit sa se intample asa? De ce? L`a lasat sa plece, desi stia ca ii va fi greu. Dar nu`si imagina ca va fi chiar atat de greu. Se considera puternica..dar adevarul e ca si`a supraestimat stapanirea de sine..

Se mai intalneau pe strada si se uita in ochii lui, in treacat. Vedea tot ce el incearca sa ascunda: iubire si dezamagire, in acelasi timp. Dar era mandra.

Pana cand intr`o zi l`a vazut cu altcineva. Si atunci lumea ei s`a rupt in bucati. Se amagea cu ideea ca el nu o poate inlocui si ca o iubeste atat de mult incat va astepta sa se intoarca.. Nu a fost asa. Atunci a deschis ochii si a vazut cat de mult gresise. Nu merita sa il calce in picioare. Idioata! Inconstienta! Imbecila! Asa a fost!

Nu`l mai poate suna, nu`l mai poate cheama si a ramas doar cu niste amintiri care dor incredibil de tare. O data, doar o data..ar fi vrut sa il mai stranga in brate s isa ii spuna ca ii pare rau..

Chiar daca stie ca el nu a uitat..timpul nu le rezolva pe toate. Cel putin nu in cazul lor..

Simte nevoia uriasa sa il auda. Sa il sune sau nu? Inima ii bate nebuneste. Oare el stie ce zi este azi? Si` a amintit? Macar pentru cateva secunde sa il auda..

Ia telefonul, apeleaza..suna de trei ori si apoi..number busy.

“Chiar daca el nu-i vinovat
Chiar daca stii si n-ai uitat
Chiar daca lumea s-a-mpartit stupid la doi
Chiar daca viata v-a speriat
Chiar daca stii,el n-a uitat
Si telefonul suna
Suna mereu….”

Lectie de iubire 5

Ela e inca naucita. A plecat. Da, intr`adevar a plecat..camera e goala. A facut bine ca l`a lasat s`o faca? Sau trebuia sa il impiedice sa iasa pe usa?

„Nu, nu aveam de ce sa il fac sa ramana. M`a lovit. Ce naiba e cu el? Nu`l mai recunosc..pur si simplu. Cand s`a schimbat asa de mult? Si eu unde am fost pana acum, incat n`am observat? Cate intrebari si niciun raspuns..”

Alex plecase trantind usa si a cautat o banca unde sa se aseze. Cauta nerambator pachetul de tigari si isi aprinde una, ca sa se calmeze. Apoi inca una. Si inca una.

„Ce m`a apucat? Cum s`o lovesc pe Ela? Atat respect am pentru ea? Cred ca acum nu mai vrea sa ma vada niciodata..si o inteleg. E cazul sa plec cateva saptamani din oras.”

A doua zi isi suna tatal., care locuia in alt oras, destul de departe. Parintii lui divortasera acum mult timp. Isi face bagajele si pleaca. Urmeaza sa se intoarca in septembrie, cand vor incepe scoala. Pana atunci mai sunt doua luni si spera ca va fi suficient de pregatit sa o revada pe Ela.

Ea..l`a tot sunat, i`a trimis sms`uri, a incercat sa dea cumva de el. Niciun rezultat.  Avea nevoie doar de o explicatie si de niste scuze sincere ca sa`l ierte. Si`a plecat fara sa`i spuna ceva. Cateva zile, de fapt..vreo doua saptamani a plans si a sperat ca ii va raspunde.

Apoi..disperarea a fost inlocuita de furie, apoi de dezamagire. Radea atunci cand prietenele ei ii spuneau ca dupa ce treceau printr`o despartire, simteau nevoia sa schimbe totul. Si acum simte nevoia sa faca la fel..are nevoie de o schimbare radicala pe toate planurile, ca sa uite..

In primul rand..incepe sa iasa din ce in ce mai des cu prietenii de care se indepartase. Incearca sa isi gaseasca tot felul de activitati, ca sa fie ocupata si sa nu`i mai ramana timp sa se gandeasca..la absolut nimic.

Dar stie ca timpul trece si candva tot va trebui sa dea ochii cu el. In curand va incepe scoala si cu siguranta se vor intalni, chiar si fara sa vrea..

Si oare ce va fi atunci? Va vorbi cu ea? Ii va explica de ce a disparut asa? Dupa atata timp..ii e teama sa`l vada..desi candva de`abia astepta sa`i sara in brate.

Lectie de iubire 3

A trecut ceva timp de ultima cearta dintre Ela si Alex. Aparent..lucrurile merg destul de bine, dar intre ei s`a instalat un fel de indiferenta mascata. Si habar n`au cum sa depaseasca momentul. Rememoreaza trecutul, analizeaza prezentul, dar nu stiu cum sa protejeze viitorul.

Ela se indreapta spre apartamentul lui Alex. A invitat`o sa vada un film impreuna si a fost incantata. Ca de obicei, e cu capul in nori, se strecoara printre trecatori privindu`i superficial. Si un tip inalt, zambitor..o priveste fix. Pare cunoscut. Ah..este B. L`a iubit acum ceva timp. E imposibil sa`l evite.

- Hei, nu te`am mai vazut de mult timp. Pe unde umbli? o intreaba el banuitor.

- Pai..nu prea am mai iesit. Tu ce faci? Toate bune?

- Din fericire, da. Si tu?

- Pot spune acelasi lucru.

- Uite..ma grabesc. Mai vorbim cu alta ocazie, B.

Ce naiba..parca ii trecuse. Dar simte ca strada e usor nesigura si are palmele transpirate. Si isi aminteste..Cat timp trecuse? Cam o jumatate de an..si parca a fost ieri.

Renuntasera la prietenie pentru a incerca o relatie. Pur si simplu..sa vada cum merge. Erau total diferiti, dar Ela se simtea atrasa de el ca de un magnet. Avea acea alura de baiat rau si suparat pe lume..care o fascina. Si n`a putut sa stea departe de el. Stia ca nu e bine, ca se va termina prost, ca o sa fie aiurea si apoi sigur va ramane singura. Si totusi..riscase.

Se obisnuise ca el sa iasa cu alte tipe, sa ii vorbeasca urat si apoi..la prima betie sa o sune si sa o roage sa`l primeasca inapoi. Mereu il ierta. Nu avea alta alternativa.

Si a sperat mereu ca are si o parte buna, pe care o scotea la iveala din cand in cand. Si pentru asta il iubea, pentru ca stia ca poate fi altfel.

Si intr`o seara stateau de vorba. Din senin, Ela il intreaba:

- Fii sincer, simti ceva pentru mine acum?

- Nu.

- Ok, ma bucur ca ai fost sincer.

- De unde stii tu ca am fost sincer?

- Atunci te intreb din nou: simti ceva pentru mine?

- Nu.

- Vezi? Am stiut ca ai fost sincer.

- Nu e vorba de tine, e vorba ca nu simt nimic pentru nimeni. Am realizat ca nu am nimic bun in mine.

- Asa crezi tu? Nu`i adevarat.

- Ba da, asa e.

Si a fixat`o cu privirea, asa cum facea mai mereu. Niciodata nu se mai simtise atat de intimidata de o simpla privire. Acei ochi negri care o priveau atent..o faceau sa`si piarda controlul.

Si a plecat. Dupa doua zile a primit un sms de la el: „Ar fi cazul sa ma dai dracu`si sa treci mai departe.” Si asa a facut.

Nu`si imagina ca isi va aminti cu atata exactitate ce se intamplase in acea seara. El a  fost fraier. Chiar avea multe chestii bune, numai ca incerca sa le ascunda, pentru a nu parea vulnerabil.

Cu Alex e altfel. Lui nu ii este teama sa`si arate sentimentele. Dar are unele momente in care si el o ia razna. De exemplu, saptamana trecuta, cand a lovit`o..

Lectie de iubire 2

In acest timp, Ela mergea grabita spre casa. „Cum a putut sa`mi faca asta? Sau m`am inselat eu si nu era ceea ce parea? Nu, imposibil! Mi`ar fi explicat cum stau lucrurile. Dar nici macar nu l`am lasat sa vorbeasca. Off..ce am facut?”

Ajunge acasa, o ignora pe mama ei, care incerca stangace sa lege o convesatie si se duce direct in camera. Patul inca e nefacut si tricoul lui e aruncat neglijent pe un scaun.. L`a lasat ieri, cand a trecut pe la ea sa. Ramane cateva secunde in prag, priveste in gol si apoi se tranteste direct in pat. Furia o cuprinde, cauta pozele cu ei doi si le rupe una cate una, cu lacrimile siroindu`i pe obraji. Aude telefonul sunand, il ignora. „Sigur este el si nu vreau sa`l aud acum!” Rezista cu greu tentatiei de a`l suna inapoi.

Alex s`a dus direct la cafeneaua din colt, unde veneau adesea impreuna. Se tranteste la ultima masa si are impresia ca din moment in moment trebuie sa apara si ea. La naiba! Simte nevoia sa bea ceva. Comanda pahar dupa pahar pana cand simte ca a exagerat. Culmea..nu se simte deloc mai bine. O suna, dar nu raspunde. Mai fumeaza o tigare si se intoarce acasa.

Ela sta in pat, cu o perna in brate si se abtine cu greu sa nu`l sune. Si`a adus aminte de petrecerea Danei, la care trebuia sa mearga in seara asta cu el. Totusi se va duce si poate se vor intalni. Asa vor putea sa discute si de data asta nu va mai tipa si, mai ales, nu il va mai lovi. Noua si jumatate. E cazul sa inceapa sa se imbrace. Si sa nu uite de masca.

Alex ajunsese mai devreme la apartamentul Danei. Ea il intampina si il privieste cu uimire, vazandu`l singur, dar nu indrazneste sa`l intrebe ceva.

Toata lumea purta masca. Nu prea reusea sa`si dea seama cine erau indivizii din jurul lui. Pe ea cum o va recunoaste? De fapt, asta nu era o problema. Intr`o camera plina de oameni, inima lui va sti imediat unde este ea. Mai goleste doua pahare de alcool, ca sa prinda curaj. Doua pahare, nu mai mult, pentru ca bause si mai devreme si avea nevoie sa ramana lucid.

Si simte dintr`o data ca inima ii bate mai puternic. Priveste spre cea care tocmai a intrat pe usa. E superba in rochita aceea alba si parul lung, aramiu ii incadreaza superb chipul acoperit de masca. Da, cu siguranta..ea este. La randul ei, si Ela l`a zarit. Legatura lor e mai puternica decat o simpla atractie si acest sentiment ii face sa comunice intr`un mod ciudat, mai presus de dorintele lor.

Nu mai e nevoie de cuvinte. Se apropie de ea si Ela citeste in ochii lui tot ce nu l`a lasat sa`i explice mai devreme. L`a acuzat pe nedrept.. Ii sopteste:

- Iarta`ma, te rog. Acum stiu ca n`ai fi facut asa ceva.

- Te iubesc, micuta mea. Si nu te`as inlocui cu altcineva, sa nu uiti asta!

In jurul lor, muzica urla. Dar ei nu mai auzeau nimic, erau deja departe..mult prea preocupati sa isi spuna tot ce n`au stiut sa spuna mai devreme.. Dar ca de obicei..momentele frumoase nu vor dura prea mult. E nevoie doar de o scanteie pentru ca spiritele sa se aprinda din nou..

Va urma.

Lectie de iubire 1

Aceasta cearta ii ravasise pe amandoi in aceeasi masura. Simteau ca e ceva mai grav decat banalele tachinari pe care le aveau adesea. Si in mod ironic, nici Ela si nici Alex nu`si isi mai aminteau macar de la ce a pornit totul.

Ela ridicase tonul si arunca reprosuri la intamplare. El tacea si doar o aproba. Incerca din greu sa`si pastreze calmul si sa nu riposteze. Fuma o tigare si din cand in cand ii arunca cate o privire incurcata. Ela gesticula si..la dracu! Nici macar nu mai auzea ce spune.. Gandul lui era departe, cu luni in urma, la ziua in care o intalnise pentru prima data. Unde era adolescenta vesela cu ochi caprui care il captivase? Se uita la ea, de fapt..prin ea si nu realiza nimic.

Deodata ceva l`a facut sa isi revina. Initial nu si`a dat seama ce se intamplase, dar apoi a simtit ca il ustura obrazul stang. Il lovise. De`abia atunci a fost capabil sa o vada clar. Avea ochii rosii si umflatu, parul era ravasit si mainile ii tremurau.

- Ce te`a apucat? ii spune.

- Ce m`a apucat pe mine? Dar tu ce dracu`crezi ca sunt eu?

- Ce ai? Calmeaza`te si hai sa discutam.

- Cu tine? Nu mai avem ce sa ne spunem. Du`te la ea.

- Care ea? Nu inteleg..

- Aia cu care te imbratisai mai devreme. Crezi ca nu v`am vazut?

- Hei, calmeaza`te. Nu inteleg la ce te referi.

- Sigur ca da. Am plecat. Pa!

Nu a mai apucat sa`i raspunda. Si`a luat geanta si a plecat. Alex a ramas nedumerit. Mai devreme vorbise cu Andreea, o veche prietena pe care nu o mai vazuse de ani buni. Si da, a imbratisat`o. Asta vazuse Ela? De ce nu a avut rabdare sa`i explice? Si, mai ales, de ce nu a avut incredere in el?

In seara asta planuisera sa mearga impreuna la petrecerea Danei, o prietena comuna. Dana era putin mai excentrica si organizase un party la care toata lumea trebuia sa poarte masca: „Daca nu stim cine este cel de langa noi, putem fi mai deschisi.”, spusese ea vesela. Acum ce sa faca? Sa mearga? Poate va veni si Ela si astfel va avea ocazia sa`i explice. Daca va dori sa`l asculte. Uneori..e atat de imatura! Dar mai intai sa incerce el insusi sa se linisteasca..