Tristul adevar

La oficiul pentru plasarea fortei de munca vine intr`o zi un batranel.

- Dom`ne..am un nepot in provincie si as vrea sa`l aduc in capitala. Ce locuri de munca aveti?

-Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 16 milioane pe luna.

- Prea mult, zice mosul El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest.

- Vanzator in piata, 14 milioane pe luna, plus ce mai mica.

- Tot e mult. Ceva la 10 milioane, 10 milioane si jumatate n`aveti?

- Ba da, sa lucreze intr`o banca, dar ii trebuie studii superioare.

Cam asa arata societatea in care traim. As putea sa`mi spun parerea in sute de cuvinte, dar cred ca orice comentariu e de prisos..

Din nou acasa.

Well..I`m back. De fapt..de luni seara am venit, da`n`am avut timp sa mai scriu. Deci..asta a fost cea mai frumoasa vacanta posibila. Am facut atatea chestii, incat nici nu stiu de unde sa incep sa povestesc.

La plaja am stat vreo 3 zile..ca in rest nu a fost cald si soare. Da`nu a fost problema, ca ne`am dus sa vizitam Constanta si sa facem cumparaturi. La intoarcere de`abia mi`am facut bagajul, ca nu incapeau toate chestiile. Pot sa spun ca am profitat de fiecare zi si de fiecare noapte. Dar am grave restante la somn. De exemplu..vreo 4 nopti la rand am dormit cam 7 ore adunate. Dar am destul timp sa le recuperez.

Am facut cumparaturi, m`am bronzat, am facut fotografii, am baut, am dansat, m`am plimbat, am facut cam toate chestiile misto pe care le poti face la mare. Si mi`am revenit total dupa stresul de la bac. Acu`sunt fresh si cu moralul ridicat.

De fapt..n`am facut de toate,ma. Pai zau asa..sa nu`mi fac eu un tatuaj si sa nu merg intr`un club de manele? La naiba..ce demodata sunt, pe cuvantul meu! Am ramas in urma cu chestiile astea care sunt „la moda”..

Acu`m`am apucat sa`mi fac dosarele pentru inscrierea la facultate. Si am realizat ca am nevoie de o multime de prostii, care habar n`am pentru ce motiv le cer. Si alerg, ma enervez, injur, imi bag picioarele si apoi o iau de la capat. De exemplu..azi am stat o ora si jumatate sa iau doua nenorocite de hartii de la medicul de familie. Il durea mana sa scrie acolo doua randuri? Da`cand e lenea mare..in Romania noastra. Am aflat si ca se platesc siiii..in caz ca am nevoie de o trimitere sau un consult trebuie sa`mi fac programare. Pai si daca ma programeaza peste doua saptamani si pana atunci mor, ce fac? Romania. Si asta spune totul.

Ahh..si mai am atatea acte de facut. Ma apuca groaza. Dar asta e..o scot eu cumva la capat.

Apropo..stiati ca azi este ziua nationala a Frantei?

Imi voi aminti mereu..

Gata..s`a terminat liceul. Oficial. Aseara ne`am spus „la revedere” cu lacrimi in ochi. Da, am plans..la un moment dat toti am realizat ca s`a terminat de tot si am inceput sa plangem..ne imbratisam strans, de parca am fi vrut sa lungim acele clipe la infinit. Cu melodia „Ani de liceu” pe fundal..fredonam printre hohote de plans si ciocneam sampanie cu profesorii.

Cat de dor o sa`mi fie de ei..de scoala in care am invatat 12 ani, unde am devenit ceea ce sunt si am invatat ceea ce stiu acum. As mai vrea sa pot prelungi perioada asta inca un pic..sa ii mai am langa mine pe cei care mi`au fost prieteni atatia ani..

Imi propusesem sa nu plang..dar lacrimile au aparut fara sa vreau. Era o priveliste impresionanta, sa vad lacrimi in ochii celor care erau in jurul meu. Imaginea asta o sa`mi ramana in suflet.

In alta ordine de idei..m`am simtit extraordinar de bine. Am dansat pana la epuizare: incaltata sau cu pantofii in mana..nu mai conta. Am baut, am cantat pana m`a durut gatul, a fost perfect. E cea mai frumoasa amintire pe care o voi pastra din anii de liceu.

Am ajuns acasa dimineata, dupa ce am plecat de la restaurant..am continuat la padure si apoi la scoala. Am dormit doar doua ore, sunt obosita, adormita, ma doare capul, dar macar am niste amintiri care`mi vor ramane mereu in suflet.

Un singur lucru mi`a stricat starea de euforie..aparatul cu care facusem cateva sute de poze, s`a furat. Sunt foarte dezamagita, asta e Romania noastra, dar adevaratele imagini care conteaza sunt de care imi voi aminti si peste zece ani.

S`a incheiat o etapa..in curand va incepe alta si trebuie sa ma adaptez..dar o sa`mi fie dor de voi, people! Eu nu va uit, stiti asta.

„Ani de liceu, cu prietenii pe viata

Ani de liceu, ti`i vei aminti mereu.

Ani de liceu, enigmatica prefata

La romanul ce e doar al meu..”

Hai sa fim si noi “eco” !

Ecologia este un aspect destul de important din viata noastra. Dupa ce aia care au trait inaintea noastra si`au batut joc de tot, au exploatat pana la refuz, au defrisat terenurile..acu`ne trezim ca suntem ecologisti. Oh..vai! Ce e si cu asta? Nu`s impotriva plantarii copacilor..chiar sustin chestia asta. Da`ce facem cu nesimtirea romanilor, care arunca ambalaje pe unde spuca, coji de seminte, sticle goale..etc. P`astia cum ii convingem sa fie „ecologisti”?

Parerea mea e ca ecologia e un termen mult prea pompos..vai..iti dai seama ce activitate? In primul rand..e vorba de educatie..nu e nevoie de multa carte ca sa fii capabil sa arunci o hartie la cosul de gunoi. Copilu` de mic trebuie invatat sa pastreze curatenia..ca sa nu ajunga un adult retardat care isi bate joc de natura.

Ca sa dau un exemplu..la mine in liceu s`a organizat o porcarioara de activitate „Cea mai verde clasa”. Hai, zau..si asta ar fi trebuit sa ma dea pe spate? Toti aduceau flori, faceau afise, lipeau poze si chestii de genu`asta. Da, dom`ne..ei sunt eco. Si cand plecau la scoala uitau de toate chestiile pe care le promovau..uitau k exista cosuri de gunoi, uitau de bun`simt. Asa promovam noi spiritul verde? Facem afise, postere..scriem niste cuvinte care nu inseamna nimic pentru noi? Deci nu e nevoie de multe chestii. Decat sa pastram curatenia. Pentru marea majoritate..asta e de ajuns. Cei care se ocupa de chestiile astea legate de „eco” duc greul pe umerii lor..e nevoie doar sa ne oferim voluntari sa plantam un copac. Doar atat..nu mi se pare ca e ceva exagerat de dificil.

Alt exemplu ar fi sortatul gunoiului menajer: plastic, hartie..stiti voi care e chestia. S`au amplasat tomberoane separate. Noi ne chinuim sa sortam gunoiul. Si aia care vin sa`l ia..golesc continutul tomberonului in aceeasi masina. De ce ne`am mai chinuit? Ca sa`si bata aia joc de noi? Da`in Romanica noastra..totul e posibil.

Si ne dam mari ecologisti. Ideea e sa incetam cu vorbele si sa trecem la fapte. Pentru ca asta conteaza cu adevarat.

Siii..desi nu are nicio legatura cu ce am scris mai sus..am ascultat o melodie care mi`a placut foarte tare. Asta e pentru mine, pentru trecut..pentru tot. Am pus varianta cu versuri..pentru ca mi se par..foarte reprezentative pentru mine.

Rabdare pusa la incercare

Am mai spus`o de multe ori..si repet: ma seaca persoanele stresante si imbecile. Deci imi vine sa iau cea mai mare piatra si sa`i lovesc fix in capul ala sec. Sau sa`i dau cu capul de asfalt..poate asa isi revin. Si am ceva cu astia in varsta, de care te impiedici peste tot..pentru ca n`au ce face in casa. Nuuuu, dom`ne..ei ies in parc sa citeasca ziarul sau la barfa sau sa`si clateasca ochii prin magazine. Deci..sa nu ne inteleaga ca nu suport persoanele in varsta, in general..ci ma scot din minti acea categorie de oameni care cer zece mii de explicatii si sunt permanent nemultumiti, ca pe vremea lor cica nu era asa. Zau,ma?

Astazi a trebuit sa ma duc pana la farmacie, aveam nevoie de ceva. Plecasem de la scoala sa platesc niste chestii si cand m`am intors am trecut si pe la o farmacie. In fata mea, o mamaie care, fie vorba intre noi, se tinea destul de bine. Era gatita, desi avea ce putin 60 si ceva de ani. Mamaia isi lua reteta, cine stie ce probleme avea. Da`ma rog..majoritatea persoanelor in varsta se alarmeaza pt orice, se vaita ca ii dor toate, desi probabil stau mult mai bine cu sanatatea decat multi dintre parintii nostri care au un program de lucru de cel putin 8 ore. Da`sa revin, ii da farmacistei reteta, fata citeste medicamentele de pe foaie..i le da. Mamaia sta..se gandeste si intr`un final, o intreaba, ridicand tonul:

-         Auzi, fetita..dar data trecuta cand am cumparat medicamentul X, avea alta cutie.

-         Da, doamna. E posibil ca firma producatoare sa fi schimbat ambalajul.

-         Da`de ce? Eu dupa cutie le recunosteam

-         E suficient sa ne aratati reteta si noi va dam medicamentul respectiv, pentru ca noi stim.

-         Da`ce..ti se pare ca eu n`am tinere de minte? Si de ce are 1 mg concentratie? Celelalte nu aveau asa.

-         Pai au schimbat si doza, doamna. Dar e o schimbare nesemnificativa, nu va afecteaza cu nimic.

-         Pai..bine. Aaaa..stai. P`astea de ce mi le`ai pus in punga de hartie? Nu aveau ambalaj?

-         Cand ni se livreaza, sunt multe folii din acest medicament intr`o cutie si nu am cum sa vi le dau cu tot cu acea cutie.

-         Sigur nu incerci sa ma inseli?

Am asistat uimita la acest dialog. [Nu l`am redat cu exactitate..cam asta am retinut eu din ceea ce discutau] Biata fata incerca sa`i tina piept bunicutei, care devenise isterica si urla din toate puterile. Eram foarte grabita si cand am vazut`o pe mamaie ca are o mie de pretentii m`am enervat imediat. Am intervenit politicos, pentru ca deja se formase coada in spatele meu.

-         Nu va suparati, dar suntem atatea persoane care asteptam dupa dumneavoastra. Vi s`a dat reteta, ar fi frumos daca ne`ati permite si noua sa cumparam ceea ce avem nevoie.

-         Da`cine esti tu, fetito? Ia uite tupeu la ea..nu mai aveti pic de respect, voi astia tineri. Asa te`ai invatat parintii? mi`a raspuns mamaia, vizibil deranjata de interventia mea.

Au intervenit si celelalte persoane, mamaia s`a lasat antrenata intr`un conflict cu o doamna. Am cumparat medicamentele si am plecat, dezgustata de atitudinea femeii care crede ca daca e mai in varsta, are dreptul sa`i trateze pe ceilalti de sus. Nu i`am vorbit urat..am rugat`o politicos sa inceteze cu pretentiile, pentru ca ma enervase destul.. Si referitor la ceea ce m`au invatat parintii, pot sa afirm ca m`au invatat sa respect, sa fiu politicoasa, sa cedez trecerea..si alte lucruri de bun`simt. Dar nu ma pot abtine in situatii de acest gen..babele isterice ma scot din sarite. Ma rog..daca ar fi fost dupa mine, incepeam si eu sa tip si s`o trimit dracu` acasa, acolo unde`i e locul, in fotoliu, vizionandu`si telenovela preferata.

Am iesit foarte nervoasa din farmacie, un coleg ma astepta si i`am povestit despre baba isterica..A zis doar: „Ma, dar tu te`ai facut mai afurisita de la o vreme. Iti place sa te rastesti si sa comentezi, daca nu`ti convine ceva” E logic,nu?