Un citat.

„Any human being is the sum total of the human beings he has known and of the objects he has touched.”

Am auzit chestia asta  putin mai devreme la un curs si m-a impresionat. Eu nu stiu sa reflectez pe subiecte de acest gen, marturisesc ca atunci cand lucrez la minunea de licenta, m-as da cu mare placere cu capul de pereti, in loc sa ma fortez sa produc afirmatii atat de inteligente. Ca tot a venit vorba de licenta..va rog mult, sa imi spuna cineva ca e absolut normal sa ma enervez, sa imi vina sa arunc tot si ma blamez pentru ca am impresia ca nimic din ceea ce scriu nu e suficient de bine!

Sa revenim la citatul de mai sus. Eu tind sa cred ca asa e..personalitatea unui om este marcata de oamenii pe care i-a intalnit, de lucrurile pe care le-a experimentat si de obiectele de care s-a atasat. Pe termen lung sau pe termen scurt.

Am incercat sa invat ceva de la fiecare om care mi-a aparut in cale. Bun sau rau, fiecare mi-a dat o lectie. Desi ma doare sa recunosc asta..am intalnit multi oameni care m-au marcat in mod neplacut, dar si oameni buni, frumosi la suflet..care m-au facut sa pastrez o bucatica de optimism in inima. Mi-ar placea sa cred ca la randul meu, am impresionat pe cineva in mod placut sau am reusit sa ajut pe cineva.

Ca sunt asa cum sunt, e datorita/din cauza oamenilor cu care am interactionat, depinde din ce punct de vedere privim sau ce parere are fiecare despre mine. Mi s-a spus si ca sunt draguta, amabila, etc..dar si ca sunt o scarba ordinara. Eh, ma adaptez si eu, in functie de caz.

Sunt de parere ca oamenii sunt in continua schimbare. Evolueaza sau decad, in functie de ce le rezerva viata. Se modeleaza sub actiunea incercarilor la care sunt supusi si invata anumite lectii. Nu ma dau pe mine drept exemplu, am mai zis si repet: sunt cel mai prost exemplu pe care l-ar putea urma cineva. Exemple sunt acei oameni care s-au realizat pe toate planurile si sunt multumiti de propria persoana. Nu eu.