Sase.

De sase ani scriu eu aici. M-a „lovit” si pe mine realitatea atunci cand am vazut ca Roxana aniverseaza cinci ani de blogging. Multi inainte, draga mea ! M-am apucat sa caut si eu prin arhiva..descoperind ca in octombrie 2009 am publicat primul articol. Sa fie coincidenta ca si eu si blogul ne sarbatorim aniversarea in aceeasi luna?

Incerc sa nu devin nostalgica..nu prea stiu sa scriu lucruri frumoase..e mai usor sa fiu haterita. Just kidding. Acum sase ani eram clasa a 12-a si habar nu aveam ce voi face cu viata mea. Ah, da. Eram nerabdatoare sa fiu studenta si eram incantata ca voi studia Limbi Straine. Apoi am insirat aici vreo 3 ani de cosmar..si dezamagire dupa dezamagire. Am detestat anii de facultate..imi pare rau sa admit asta. Poate si pentru ca ma simteam total straina, intr-un oras pe care nici nu m-am obosit sa il descopar. Masterul a fost alta alegere neinspirata..din care nu simt ca m-am ales cu ceva..

Apoi am dat-o in bara inca o data..din cauza idealismului care ma caracterizeaza. Mi-am dorit sa devin profesoara, am reusit..si apoi am renuntat. Sistemul de invatamant m-a scarbit. Nu ma mai asez la catedra nici pentru un salariu de zece ori mai mare. Nu copiii sunt de vina, pentru ca ei ramasesera singurul aspect pozitiv din tot haosul din invatamant. Profesorul, pe langa activitatea din fisa postului de cadru didactic..este si secretara, bona, medic, psiholog, avocat..si ce mai vreti voi. Iar in momentul in care esti umilit doar pentru faptul ca esti..tanara..se umple paharul. Am plecat.

Admit ca alegerile mele au fost neinspirate, in mare parte..dar am avut norocul sa cunosc oameni minunati, inclusiv prin intermediul blogului. Draga mea Gabi, nu stiu ce m-as face fara tine ! M-am simtit mandra de mine in momentul care ai decis si tu sa scrii, mai ales ca era domeniul tau de activitate. Acum vreo doi ani am reusit sa fac si pagina de Facebook pentru blog, atunci cand am facut „pasul cel mare” si am decis sa las omul din spatele tastaturii sa iasa la iveala.

Niciodata nu am simtit nevoia de promovare in blogosfera. Am inceput sa scriu din nevoia de a-mi exterioriza dilemele de adolescenta..am continuat pentru ca ma simteam singura intr-un oras care ma deprima..si apoi a devenit parte din mine, fara sa imi dau seama. Cred ca voi scrie aici si dupa ce ma marit si fac vreo trei copii (vezi articolul precedent). Am apreciat fiecare gand bun si am incercat sa gasesc o justificare pentru fiecare comentariu negativ.

Simt ca, in acesti sase ani, m-am transformat dintr-o adolescenta hipersensibila intr-un adult semi responsabil. In fine..stiam eu ce zic atunci cand am afirmat ca ma pricep mai bine sa fiu haterita si nu prea stiu sa evidentiez lucruri bune. Multumesc fiecarui om care a trecut pe aici si si-a lasat amprenta, celor care mi-au devenit prieteni si celor care au stiut sa ma tina pe linia de plutire..cand am simtit ca nu mai pot.


One thought on “Sase.

  1. La multi ani si blogului tau, dear ! Multumesc si eu🙂 La cat mai multe articole frumoase iti doresc ! La mine e mai greu cu scrisul zilnic sau la doua-trei zile desi mi-as dori🙂 Need 24 hours for a day ! Te pup🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s