Azi.

 

Nu e o zi bună. Nu a fost nici măcar o săptămâna bună.

Nu am mai interacționat cu oamenii de vreo 3 zile, aveam nevoie de timp să mă regăsesc. Și să caut soluții pentru tot ce se pare atât de greșit și nedrept.. Nu am găsit.

Azi aș vrea ceva mai mult curaj și ambiție, să știu că totul va fi în regulă, orice s-ar întâmpla. Poate nu imediat, dar măcar cu timpul. Și mai multă putere, să pot admite că nu le pot face singură pe toate. Life goes on, oricât de mult ne-am strădui noi să pretindem că nu ne vom schimba.

All humans are monsters. Nimic mai adevărat. Afirmam de curând că vreau lucruri simple și liniște..nu aveam cum să anticipez furtuna care avea să urmeze. Uneori împăcarea cu sine nu e de ajuns pentru a luptă cu haosul provocat de alții.

Nu cred că ideile sunt cursive, din păcate. Not my best day. Simțeam nevoia să eliberez ceva din tot ce mă macină..

Ajunsesem să consider drept o slăbiciune capacitatea de a dezvălui ce te frământă. La fel și nevoia de a fi susținut de cineva, în cazul în care tu nu rămâi pe linia de plutire. Și am făcut tâmpenia de a găzdui monștri imenși în interiorul meu. Tu știi cum se simte asta?

Azi am obosit și sunt epuizată. Și tot nu am învățat să spun ce mă frământă. Cine ar înțelege? Mama și tata, aș fi avut nevoie de voi. De amândoi, împreună.

La un moment dat…va fi în regulă. But not today.

Anunțuri

Un gând despre “Azi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s