Etichetă: Bucuresti

Victorie.

august 4, 2014

Am constatat ca oamenii pun mare pret pe diplome, atestate, certificate si alte hartii care te ajuta cu adevarat in maxim 10% din cazuri, daca stam sa ne gandim un pic la cum stau lucrurile in Romania. Cu toate acestea, recunosc ca am simtit o urma de satisfactie cand m-am vazut cu diploma de licenta in mana. M-au inundat amintiri din timpul facultatii, emotiile, examenele, sesiunile, temele, proiectele, noptile nedormite..

Cred ca am mai scris pe aici despre anii mei de facultate. Nu am fost fericita, nu consider ca am cunoscut studentia de care vorbeste toata lumea cu drag. Dimplotriva, la master ma simt mult mai „studenta”.. Exista si un lucru bun. Oamenii pe care i-am intalnit, colegele de grupa cu care am impartit atatea,  profesorii care chiar au muncit sa ne modeleze pe noi. Atat. Sunt multumita la nivel academic. Dar nu am stiut sa ma integrez, sa leg prietenii care sa dureze. Dimpotriva..ma intorceam mereu la prietenii vechi.

Acei ani au trecut greu..numarand saptamanile, zilele..si evadand cat de des puteam (cam saptamanal) in lumea de acasa..

Nu mai fusesem in Pitesti de un an. Aveam emotii cand ma gandeam ca trebuie sa merg sa ridic actele..ma sufocau amintirile din anii petrecuti acolo. Am facut-o, pana la urma.. Si cred ca drumul de la Bucuresti la Pitesti a durat mai mult decat timpul efectiv petrecut acolo.

Am fugit inapoi cat de tare am putut. Pentru ca ma durea. Si cand am trecut pe langa acele scari atat de cunoscute care duceau catre facultate, mi s-a strans inima. S-a strecurat si o urma de dor in amalgamul de emotii care ma incercau. Atunci era mai simplu, nu ma gandeam la job, nu intalnisem atatia oameni rai si nici nu fusesem nevoita sa ma lupt cu sistemul defectuos din Romania..

Pana la urma, ma pot mandri cu o diploma acum. Stiu, pana la urma e doar o hartie si conteaza mai mult ce stii tu sa faci decat o diploma, dar pentru mine inseamna victorie. Nu am cedat in fata senzatiei de „nu mai pot” care ma cuprindea des, poate prea des.

Lazy weekend.

mai 6, 2012

Da, stiu..iar am disparut din peisaj. A trecut cel putin o saptamana de cand am scris ultima data.. Am avut partiale, cat am fost acasa am petrecut si noi ceva timp pe afara, ca toti oamenii de rand, ca tare frumos a fost de 1 mai. De partiale am scapat, acum vreau sa vina sesiunea, sa pot afirma cu placere ca am trecut si de “proba de foc”.

Asa, si dupa saptamana trecuta..am considerat ca merit cateva zile de relaxare la Bucuresti. Am cutreierat atatea locuri tinandu-ne de mana si razand, incat acum zambesc, numai cand imi aduc aminte. Vineri am fost in Herastrau. Eu cred ca e cel mai frumos parc din Bucuresti: curat, linistit, incarcat de romantism. Din partea mea are 10 cu felicitari.

Ieri ne-am decis sa mergem si la Gradian Botanica. Isi mai aminteste cineva de excursiile care se faceau la Bucuresti cand eram in generala? Gradina Botanica era un must pe lista locurilor de vizitat. Asa..si am vrut sa imi amintesc de copilarie, sa ma plimb fara sa imi fie teama ca ma pierd de grup, sa ma asez undeva la umbra si sa ma odihnesc atunci cand simt ca am obosit. A fost o decizie spontana, insa ne-a suras ideea, mai ales ca e si aproape. Buuun..am ajuns acolo, am platit cate 5 lei de persoana si am inceput sa strabatem aleile. Groaznic! Am fost atat de dezamagita..nici nu pot exprima in cuvinte. Nu puteam sa fac distinctia intre plantele rare, care trebuiau sa fie admirate si ierburile ordinare, care le sufocasera.. Plin, plin de ierburi de camp, plante ofilite, calcate in picioare, un lac cu apa murdara in care inotau cateva ratuste ratacite, bancute distruse..si lista poate continua. Foarte urat..aveam impresia ca sunt pe un camp plin cu balarii. Si nu, scuza “nu sunt fonduri” nu justifica nimic. Nu au nevoie de bani in plus pentru a curata zonele cu plante protejate de lege de plante parazite si de ierburi. Pana si rondurile cu flori de pe strazi arata mai bine decat cele de la celebra Gradina Botanica din Bucuresti.

Ciudat..nu imi amintesc sa fi fost asa cand eram copil. Sau poate nu imi dadeam seama.. Oricum, cert e ca am dat o tura si am plecat repede, dezamagiti de ceea ce vazusem. Parcul Herastrau depaseste cu mult ceea ce am vazut acolo si pentru a te plimba pe alei nici macar nu e nevoie sa platesti bilet.

Nu am intentionat sa fac o comparatie, insa e pacat ca anumite locuri “cu pretentii” sunt atat de prost intretinute, in timp ce fondurile se evapora in mod miraculos.

Atasez si cateva fotografii facute in Herastrau. Scuzati calitatea proasta, sunt facute cu telefonul.