Adevaratii barbati.

E lucru stiut ca femeile sunt greu de multumit. Mereu vor ceva, insa nici macar ele nu stiu ce e acel „ceva” dupa care tanjesc. Lasand la o parte maruntisurile pentru care si-ar da jumatate de salariu, o bucatica de suflet sau chiar o parte din demnitate..femeile vor barbati adevarati.

De cate ori nu ati auzit sintagma „barbat adevarat”. Si mai ales..stim oare ce inseamna? Partea funny e ca fiecare vede in alt fel acest concept, e ceva subiectiv.

Cel mai cunoscut cliseu este: „barbatii adevarati iubesc masinile si femeile”. Da, se simt puternici atunci cand acul urca peste 200 si simt ca isi tin viata in maini. Cand fac un pariu cu soarta, pe care il si castiga. La fel de puternici sunt cand au in palmares femei de toate tipurile, cand sunt capabili sa jongleze cu cuvintele pentru a-si asigura reusita. Barbatii adevarati sunt duri si inaccesibili. Nimic mai fals. Multi sunt dependenti de putere, au competitia in sange si sunt capabili sa concureze pentru orice.

Dupa parerea mea, barbatii adevarati sunt cei care stiu sa castige, nu sa impuna respectul. Care calca acceleratia, dar nu uita sa puna centura si sa aiba grija si de femeia din dreapta. Care au demnitatea sa recunoasca atunci cand au gresit si sa lupte pentru a se revansa. Barbatii adevarati nu sunt infideli. Ei au demnitatea sa spuna lucrurilor pe nume, nu sunt lasi. Nu le e jena sa spuna „Te iubesc”. Stiu sa ierte si sa fie generosi. Barbatii adevarati sunt educati. Nu trebuie neaparat sa imi insire toate operele lui Dickens, nu pretind o analiza a personajelor din nu stiu ce roman. Trebuie sa stie sa se exprime corect, sa captiveze prin ideile pe care le formuleaza. Urasc oamenii care nu stiu sa scrie corect. Care folosesc cuvinte pe care nici macar nu le inteleg. Si aici nu e vorba doar de barbati.

Barbatii adevarati nu confunda forta cu agresivitatea. Daca poti sa fii dur, nu inseamna ca si trebuie. Sunt flexibili. Dupa ce a urlat doua ore pe stadion, merge acasa si e tandru. Barbatul adevarat stie ce e prietenia. Isi respecta si isi ajuta colegii, prietenii, familia. Lupta pentru ceea ce isi doreste. Nu renunta la femeia pe care o iubeste.

Nu inchei cu un cliseu. Nu afirm ca partenerul meu e un barbat adevarat din toate punctele de vedere. Dureaza mult pana isi da seama ca a gresit. Are viteza in sange, atat de mult, incat uneori ma tem pentru el. Nu e organizat, nu stie care ii sunt prioritatile. In schimb, nu e orgolios, stie sa ierte si are rabdare cu mine. Reuseste sa imbine tandretea cu masculinitatea. Stie sa spuna cuvinte frumoase si sa imi si repare laptopul. Nu e perfect, de multe ori ma scoate din minti. Cu toate astea, e cel mai bun pe care l-am cunoscut vreodata.